Metrou. 9 dimineata. Intre Romana si Victoriei.

Eu stateam agatata de-o bara, un purice printre sardine.

Ea adormise cu gura cascata pe scaun. Machiata, aranjata, cu cartela de corporatist la brau.

Cobor la Aurel Vlaicu. Ea tot dormea.

Mai e drum lung pana-n Pipera.

 

Pauza.

 

Metrou. 6 seara. Ne ingramadim unii peste altii, sa ajungem mai repede la casele noastre.

„Atentie, se inchid…atentie, se inchid…”

Se blocheaza usile.

Se aude din spate: „Ah, era geanta mea prinsa-ntre usi.”

 

Pauza.

Stop. O luam de la capat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.