Cum mă situez undeva la granița dintre generațiile Y și Z, adică sunt millenial și nu prea, orice e platformă de socializare, orice duce spre gamificare, orice chestie din telefon care mă ține în priză mă pasionează profund. Așa și cu GuruShots, care de fapt e o rețea socială pentru fotografi din toată lumea și … Continuă să citești GuruShots – sau platforma care m-a făcut să trag de mine
Categorie: Short stories
-Și, ce lucrezi? Mă ia cu fiori pe spate de fiecare dată când primesc întrebarea asta. -În marketing. O simt cum vine, se strecoară, o să mă lovească. -Ah, adică faci logo-uri.
La micul dejun Mircea a mâncat poridge. Eu, cu un ochi închis și unul adormit de tot, îl întreb ceva de budinca aia de-o mănâncă el. Se uită urât la mine și îmi trântește: -Budincă?! Dacă asta e budică, atunci tu ești băiatul ăla de la publicitate, de face ciocolată. #FataDeLaMarketing
Ma scoate din minti si din pepeni. Cu totul. Pe de-a-ntregul. Bucurestiul asta de care mi-e dor si care-mi da pielea peste cap (la propriu, ca nu-mi priesc nici apa, nici aerul) de fiecare data cand ajung aici. Cu blocuri pestrite si zgomot, cu miscare, cu strazi prea inguste si prea intortocheate ca sa le … Continuă să citești Cu de toate
Scriu aceste randuri in timp ce pe aragaz sfaraie de zor niste carne tocata. Ce gateste romanul? Nu asta conteaza (paste bolognese, na, curiosilor), dar nu de-aici ne luam lectiile de viata de azi. Dupa mai putin de 24 de ore pe plaiuri Pragheze, pot sa spun c-am invatat un lucru foarte important: cehul cand … Continuă să citești O bucata de carne tocata
Metrou. 9 dimineata. Intre Romana si Victoriei. Eu stateam agatata de-o bara, un purice printre sardine. Ea adormise cu gura cascata pe scaun. Machiata, aranjata, cu cartela de corporatist la brau. Cobor la Aurel Vlaicu. Ea tot dormea. Mai e drum lung pana-n Pipera. Pauza. Metrou. 6 seara. Ne ingramadim unii peste altii, … Continuă să citești si, care e rutina ta?
Daca am zis-o o data, am zis-o de un milion de ori: de maine m-apuc iar de scris. Si de sala. Si de invatat o limba straina. Da, da, mi le repet pe toate in bucla pana cand ajung sa nu le mai inteleg. Stiti voi, ca atunci cand zici cuvantul "paine" de o mie … Continuă să citești veni / vedi / scripsimus
Scriu cum rad si rad cum scriu. Cursiv, lin, fara sa ma gandesc prea mult. Fara sa (ma) gandesc prea mult. Citisem undeva ca mareata tara a generatiei noastre e ca fie gandim prea mult, fie deloc. Si ne-asteptam la un premiu pentru fiecare din aceste variante. Vreau un trofeu pentru fiecare secunda in din … Continuă să citești sa (ma) gandesc
Suntem furati zilnic. Nu, nu ma arunc in comentarii politico-economico-sociale. Suntem furati de peisaj si refuzam sa platim rascumpararea. Suntem furati de virtual si dezvoltam un soi de placere de a ramane acolo, blocati. Ne furam singuri timpul, trairile si...cam tot. Am ajuns in punctul in care mi-e comod sa tac. Si nu sunt mandra … Continuă să citești cand linia continua nu mai e o limita
poate ca inainte sa scriem e timpul sa traim sa respiram si alt aer nu doar cel in care ne-am imbacsit deja nu de alta, dar nu vreau sa fiu o batrana cu degetele mucegaite care nici macar nu-si mai aduce-aminte ce-a trait nu pentru ca si-a uitat lecitina intre doua glastre de flori ci … Continuă să citești cand iti dai seama c-ai inversat ordinea a vreo 20 de ani
